Curtea de Argeș este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente Curtea de Argeș (reședința) și Noapteș, localizat în partea de nord-vest a județului, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și Muscelele Argeșului de la poalele Munților Făgăraș. Suprafața orașului este de aproximativ 75 km². Este străbătut de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș, situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești. La Curtea de Argeș, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN73C, care duce spre est la Câmpulung (49 km) și spre vest la Râmnicu Vâlcea (36 km). Din nordul orașului, din DN7C se ramifică șoseaua județeană DJ703H, care duce spre nord-vest la Valea Danului, Șuici și Sălătrucu. În sud, din DN73C se ramifică șoseaua județeană DJ704H, care duce spre sud la Băiculești și Merișani (unde se termină în DN7C). Orașul are și o gară, capătul căii ferate Pitești–Curtea de Argeș.
Curtea de Argeș a fost prima capitală a Țării Românești și păstrează cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul României, printre care se numără Biserica Domnească, monument de secol XIV aflat pe lista indicativă a UNESCO. Important centru politic și economic în timpul epocii medievale, Curtea de Argeș a decăzut după mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, dar își recapătă prestigiul în timpul perioadei interbelice odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. La Curtea de Argeș s-au născut câțiva dintre domnitorii cei mai importanți din istoria medievală a Țării Românești (Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân) dar și personalități marcante ale perioadei interbelice precum Urmuz și Florian Ștefănescu-Goangă.
Biserica Domnească Sf. Nicolae din secolul XIII, a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, păstrat până-n zilele noastre. Pronaosul este îngust și boltit, are în mijloc o cupolă, iar naosul pătrat boltit are dimensiuni foarte mari. Boltirea este susținută de patru stâlpi peste care se înalță turla.
În parcul unde se află Mănăstirea Curtea de Argeș te întâmpină statuia lui Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul mănăstirii. Aici între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia țării românești. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcția mănăstirii legendarului meșter Manole, care între 1514 si 1517, cu prețul propriei sale vieți și al vieții soției sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea construcției. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumați a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meșterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. În urma stricăciunilor provovate de acțiunile oamenilor, de incendii și cutremure, în 1682 Șerban Cantacuzino, a reparat-o. Între anii 1875-1886, în urma unui nou incendiu, s-a efectuat ultima restaurare de către francezul André Lecomte du Nouy, care a degajat pereții de pictura originală și în locul lor au apărut picturile fratelui sau, Jean Jules Antoine, mult inferioare față de pictura originală. În urma ecestei restaurări din vechea pictură din secolul XVI au rămas doar câteva fragmente. Așadar fresce originale, executate de Dobromir în 1526, pot fi văzute doar la Muzeul Național de Artă și Istorie București. Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino din sec. XVII, se află în Colecția de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire se pot vedea tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta. În loc de frunte se află evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În pronaos, ai cărui stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale răsucite se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, și ale cuplurilor regale ale României, Carol I si Elisabeta, Ferdinand și Maria. Cele 12 coloane, ornamentate floral, reprezentă pe cei 12 apostoli. Decorația exteriorului este realizată în stil oriental.
În secolele XVI și XVII olăritul a fost în floare în orașul Curtea de Argeș. Meșterii olari din cel mai numeros cartier al olarilor au creat prima breaslă și au construit și propria biserică, Biserica Olari. Și cum majoritatea meșterilor olari erau din Moldova, și biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687. Biserica este unicat în această parte a țării prin prezentarea morții pe peretele de est al bisericii. Din păcate pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care și cea a morții era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul fațadei pornește o scară exterioară acoprită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperișul bisericii din șindrilă protejează și fațada, unde se află și frescele exterioare.
Regele Mihai I al Romaniei (a fost inmormantat la 16 decembrie 2017) si Regina Ana (a fost înmormântată la 13 august 2016) si-au gasit odihna vesnica în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Noul edificiu, situat lângă mănăstirea Curtea de Argeş, a fost înălţat din 2009, pornind de la o iniţiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Familia Regală şi-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeş nu mai poate adăposti şi alte morminte. Familia Regală a demarat acest proiect pentru o nouă necropolă, care să slujească şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, pe terenul căreia a fost construit lăcaşul de cult. În vechea biserică de la Curtea de Argeş sunt înmormântaţi: Neagoe Basarab – ctitorul mănăstirii (domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521), Doamna Despina – văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana – fiica lui Neagoe Basarab (soţie a domnitorului Ştefăniţă Vodă al Moldovei, Radu de la Afumaţi – soţ al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii îşi dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Regele Carol al II-lea este depus temporar într-o capelă alăturată bisericii lui Neagoe Basarab. La 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, în prezenţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu. De altfel, Alteţele Lor Regale sunt cele care s-au ocupat de acest proiect, care se îmbina cu dorinţa Înalt Preasfinţiei Sale Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, de a avea un lăcaş de cult pentru slujbele arhiepiscopale.
